21 septembrie 2010

34 de ani și 2 luni

     Cea mai frumoasă surpriză, de aniversare, mi s-a pregătit astăzi. De către un suflețel de copil. Ieri, neînțelegând de ce trebuie să păstreze caligrafia scrisului încă de la data notată la începutul temei, a început să scrie fără prea multă convingere, silabisind... do-uă-zeci și u-nu a no-ua do-uă mii ze-ce... Căutând o metodă prin care să acorde aceeași importanță și datei, am menționat că pentru mine ziua de astăzi e specială: urma să împlinesc 34 de ani și 2 luni.
      Astăzi am fost întâmpinată cu flori și bomboane, pentru că... era ziua mea de naștere!!! Uitasem!

17 septembrie 2010

Au mai rămas 100 de zile până la Crăciun

     ... Asta da veste bună! Am găsit pe Facebook o postare a unui site căruia m-am alăturat din curiozitate. Astfel că, în seara aceasta, am citit de două ori titlul campaniei de promovare a Books Express. Nu existau cuvinte mai potrivite pentru o săptămână, o seară, o stare ca cele existente! Dar toate astea m-au teleportat de la realitate la serendipitate și am intrat voit în alte dimensiuni sufletești. Cele despre ce îmi doresc pentru săptămâna sau luna viitoare, cele legate de lucrurile care depind de mine, cele ce vor veni odată cu noile mele gânduri, speranțe și așteptări, cele mai ascunse dorințe pentru cei dragi și, de cele mai multe ori, pentru cei mai dragi oameni care merită să trăiască doar pentru a cunoaște fericirea, liniștea și împlinirea.

16 septembrie 2010

...Când ajung acasă

Deși mi-am propus amintirea virtuală a zilelor de vară, nu mai este timp de povestit... Mă bucur doar că vacanța mea a fost una liniștită, însorită și cu tot ce mi-am dorit să fac. Singurul regret, deși va rămâne pe o listă "to do", este că nu am ajuns în vizită la muzeele bucureștene, dar am savurat liniștea, răcoarea și ofertele multor locuri de relaxare din cel mai aglomerat oraș cunoscut de mine până acum. Am găsit însă și altă atmosferă, ce-i drept descoperită uneori întâmplător, poate chiar în mijlocul agitației, dar care oferea atâta liniște încât personajele lecturilor mele estivale s-ar fi putut face auzite. Însă acum, la un nou început,  cu oameni noi în jur, cu alte speranțe, doar amintirile mai stăruie în suflet și privirile îmi sunt încântate de ce mă bucură pe mine cel mai mult la sfârșitul unei zile...

06 septembrie 2010

E septembrie... avem o vacanță de povestit!!!

     Și pentru că e un nou început, cu oameni noi, povești interesante, locuri străbătute în feluri inedite, eu îmi fac o cafea și mă așez comod la scris. Mi-ar plăcea să mi se alăture toți cei dragi mie, care au avut vacanțe de vis, care au postat pe Facebook cele mai frumoase ipostaze în care s-au aflat în peregrinările lor și... să povestim. Deși am parcurs postările de pe blogurile ce le urmăresc, sunt sigură că mai sunt secrete neîmpărtășite care ar face deliciul unei seri de toamnă. Dar până la a depăna impresiile sufletești din vacanța mea, mărturisesc că m-am lăsat copleșită de toată atmosfera anotimpului prezent și am schimbat aspectul jurnalului meu, urmând exemplul unei blogger-girl cunoscute, iar povestirile despre "ce-am mai făcut astă - vară" le voi reda cu ocazia altor "coffee moments".