”Călătorii în orice anotimp”

     Deși aleg de fiecare dată un cadou de aniversare potrivit persoanei sărbătorite, de trei zile caut o fărâmă de inspirație. Astăzi, cred că de dragul frâmântării mele sufletești, al timpului liber aproape inexistent în ultimele săptămâni, eventual al nevoii de sustragere emoțională din fața unei situatii cu totul noi (a se citi ”copleșitoare”), mi-a fost sugerat să aleg ceva pentru mine. Va trebui să recunosc peste câteva ore că mi-am pierdut simțul umorului. Pentru o zi.
     E 13 octombrie, zi superbă de toamnă, aniversarea unei persoane dragi, party (sper să aflu mâine că a fost de ajuns, cât pentru un an), sfârșitul unei sesiuni de shopping încântătoare. De multe ori am oferit daruri pe care am sperat să le cumpăr si pentru mine. Nu s-a întâmplat. Niciodată. Doar astăzi, când am răsfoit cu răbdare tot ce am găsit pe raftul unei librării (nu am avut timp liber, dar am luat cu tupeu din procentul altei activități), mi-am dat seama că mă plimbam prin spațiile generoase cu O CARTE ținută strâns în brațe, cum numai un copil ar face-o, o carte a inspirației si a fanteziei (cum este descrisă), care oferă o mie de opțiuni... deși numărul nu e cu siguranță cel corect...
     Dedicația aniversară va conține, cu siguranță, și anotimpul în care aș dori să călătoresc, cu detalii și coordonate geografice clare, descoperite în paginile ghidului turistic.

Am plecat de la "Spitalul Special"...

...deși invitațiile acestea m-au făcut să aștept cu nerăbdare o seară oarecare de vineri nu doar pentru unicul motiv că precede mult doritul week-end. Dar am făcut-o pentru o regie mai bună (a lui Horațiu Mălăele) și pentru un public mai numeros care a gustat din plin genul teatral, dovada faptului că sala era pe cât de încăpătoare, pe atât de plină. (Motivul real este că am pierdut debutul piesei pe care atât o așteptam, de aceea am mai primit o șansă de a încheia seara așa cum se anunțase.) Astfel am reușit să văd că, în realitate, S-a sfârșit cum a-nceput