A durat un an să întregesc această colecţie, dar a meritat. Reclama care scotea în evidenţă necesitatea însuşirii acestui dicţionar nu era nici pe departe atât de atractivă precum în cazul altor colecţii ale furnizorului. Însă promisiunea celor 50 de fascicole, săptămânale, ce urmau să umple aceste bibliorafturi elegante (aspectul chiar e remarcabil, demn de marile biblioteci de lux din lume), nu m-a lăsat să fiu indiferentă la trecerea pe lângă "dugheana de presă". Interesant a fost că fiecare număr achiziţionat te îndemna să deschizi dicţionarul mai des decât ai fi făcut-o cu orice altă lucrare asemănătoare. Săptămânal "desprindeai" 2-3 cuvinte din acest dicţionar, care, cu lăcomie, duceau spre o sete de navigare virtuală nestăvilită până ce nu mai aflai şi altele despre... Marea surpriză a fost când, la sfârşitul colecţiei, ultimul cuvânt nu începea nicicum cu ultima literă din alfabet... Intuiam, deja, că mai urmează ceva... Nici gând de reclamă suplimentară, nicio explicaţie din partea distribuitorului de presă, primele numere prezentau existenţa a 50 de exemplare... nu ştiam dacă trebuia să mai aştept. La final, ediţie completă, 52 de numere ce întregesc acum colecţia Britannica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu