E Ajunul... Iar eu, ca niciodată până acum, aștept să-mi calce pragul colindătorii, iar cei mult așteptați sunt părinții care-și vor petrece Crăciunul alături de noi, copiii, cei așteptați de obicei acasă, cu aromă de cozonac, cu bradul gata de împodobit, cu sufletul cald...
Anul acesta, casa mea e împodobită în stil personal. Aceleași decorațiuni le folosesc cu drag an de an, adunate de pe la prieteni, unele noi se alătură, îmbinându-se frumos cu tot ce e vechi...
Anul acesta mi-au lipsit multe tradiții păstrate în familia noastră. Emoțiile m-au copleșit aseară, la gândul colindelor oferite de micii cântăreți care apăsau insistent soneria în anii precedenți, la amintirile prietenilor pe care-i găzduiam la finele colindatului prin oraș, în fine la o caldă seară de iarnă, cu gânduri bune pentru cei dragi (din an în an și cadouri, tot pentru ei).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu